Toamna politică este mai fierbinte decât cea climatică și nu cruță cu dinamica geopolitică semnificativă; sondajele din Moldova au dat rezultate interlocutorii în ceea ce privește voința electorală atât în ceea ce privește modificările constituționale menite să favorizeze intrarea în UE, cât și pentru alegerea noului președinte, într-un ritm care a acutizat ruptura dintre estul și vestul Moldovei, potrivit Semnificația rusofonă, și a Moldovei, în conformitate cu cea românească în uz din 1991.
Mișcarea președintelui Sandu (foto, dreapta), fost economist al Băncii Mondiale, nu și-a îndeplinit scopul castigatorul ia totul, ea și-a reușit doar parțial scopul: dacă este adevărat că sondajele păreau să o împingă spre o victorie prea anunțată, sondajele au tăiat aripile optimismului, generând temeri pentru un tur care nu mai era atât de evident din cauza la sprijinul pe care antagonistul Stoianoglo, care a sărit de la 10% din proiecții la în jur de 26 – 29% din voturi, îl va primi de la coaliția pro-rusă.
Toponimia ruso-română evidențiază puncte de defecțiune accentuate de războiul ucrainean din apropiere și exacerbate de când Chișinăul a aplicat aderarea la UE, obținând, din iunie 2022, statutul de candidat și deschizând astfel un dublu front, eminamente politic pe de o parte, pur tehnic. pe de alta in ceea ce priveste evaluarea de catre membrii Uniunii, si sub riscul unor eventuale reclamatii din partea tarilor aflate inca pe lista de asteptare. Nu este o coincidență faptul că președintele Sandu a indicat 2030 ca termen limită în care să se stabilească obiectivul realizării accesului continental, în timp ce președintele Macron a propus deja, ca de obicei grandoare, formalizarea unei comunități esențial politice. Dar, cu siguranță, nu lipsesc acuzațiile puțin voalate la adresa ingerinței Rusiei în arena electorală din Republica Moldova, și în lumina arestărilor efectuate recent împotriva a aproximativ 300 de persoane care, recent, se pare că s-au mutat între Rusia, Bosnia și Serbia pentru a primi un fel de pregătire care vizează la operațiuni de destabilizare a ordinii publice; oaspete de piatră este deci cel dezinformare care respinge orice posibilă îndepărtare de influenţa Moscovei.
Rezultatul referendumurilor și alegerilor se va transforma așadar într-un bilet de aur sau de plumb în funcție de buzunarul prezidențial în care intri, fie cel al pro-europeanului Sandu, fie cel al lui Stoianoglo vorbitor de limbă rusă; Moldova este un paradox: mai puțin de 3 milioane de locuitori și o pondere geopolitică exorbitantă.
În timp ce Chișinăul încearcă să se adapteze euro-atlanticismului, Moscova își propune să destabilizeze Moldova din interior, datorită și colaborării oferite de Evghenia Guțul, guvernatorul Găgăuziei, morman regiune autonomă moldovenească internă, doar aparent nesemnificativă în jocul mai larg al relațiilor internaționale care confirmă predilecția imperială a Kremlinului pentru utilizarea strategică a unor regiuni relativ mici, respectiv Transnistria și Găgăuzia, ca pioni destabilizatori utili după Transcaucazia, Osetia, Donbasul ucrainean și Crimeea. Dar dacă Transnistria este un stat separatist cu prezență militară rusă, Găgăuzia, deși autonomă, rămâne sub suveranitatea Republicii Moldova, deci obtorto collo supus rezultatelor referendumului.
Modelul rus sugerează că Moldova ar putea fi pe punctul de a se confrunta cu provocări grave, deoarece este considerată o țintă strategică. Ca într-un roman de însoțire, Guțul îl reprezintă pe Șor, partidul pro-rus1 al oligarhului multisancționat Ilan Shor2, probabil un fugar între Rusia și Israel și implicat din 2014 într-o escrocherie de un miliard de dolari împotriva a trei bănci moldovenești, fraudă care a avut ca rezultat o scădere semnificativă a PIB-ului. Prin urmare, nu este de mirare că intenția Rusiei de a sabota alegerile și referendumurile cu dezinformare, presiune economică și bancară precum și transcendentă (dar nu prea mult) suasiunea morală practicat de instituţiile religioase menite să reaprindă sentimentul anti-UE3. Dacă Ucraina și Georgia au suferit deja atacuri rusești, atât prin mijloace militare, cât și prin destabilizari asimetrice, poziția geografică și trupele federale staționate în Transnistria învecinată fac din Moldova o țintă sensibilă, în ciuda excusationes non petitae (sau de acuzații manifeste?) de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului Peskov, care, într-adevăr, îl îndeamnă pe președintele Sandu să furnizeze dovezi concrete ale ingerinței Rusiei; este oportun să subliniem modul în care declarațiile revizioniste constante ale lui Putin duc la portretizarea pe clandestinitate a Moldovei ca pe un teritoriu istoric al Rusiei4 menţinând în acelaşi timp Transnistria într-o poziţie de conflict suspendat, cel puțin atâta timp cât războiul ucrainean ține lupta la distanță. Destabilizarea efectuată de Moscova, stigmatizată de UE și SUA, a fost scoasă în evidență în continuare de președintele Sandu, care a denunțat un atac (asimetric5) fără precedent pentru democraţie.
Și Europa? pe de o parte, bătrânul continent a oferit asistență destinată sprijinirii umanitare pentru ucrainenii strămuți, împreună cu sprijin macrofinanciar.6 în favoarea a ceea ce este printre cele mai sărace țări din Europa, liberalizarea temporară a comerțului cu produse agroalimentare cheie și încurajarea modernizării FA moldovenești; pe de altă parte, a transmis semnale de incertitudine periculoasă cu privire la validitatea și fezabilitatea proiectelor comune. Interesante sunt afinitățile regionale care unesc Moldova și Georgia, ambele interesate de importante consultări electorale în aceleași perioade de timp; țări mici cu venituri medii-jos, marcate de influența politicii oligarhice, ambele candidate la aderarea la UE, ambele implicate în consultări care reprezintă o răscruce între Est și Vest. Nu trebuie uitat că Georgia a optat pentru o distanțare politică de facto de dictatul constituțional, în ciuda contratendenței intențiilor populare pe care Occidentul o cere. Însuși președintele Sandu, temându-se de planurile Kremlinului care vizează stabilirea controlului direct în Moldova, a susținut o încercare de a stabili o putere diferită la Chișinău datorită acțiuni violente, deghizate în proteste de așa-zisa opoziție7.
O Moldova pro-occidentală, evident, nu numai că are aspirații europene, dar stimulează și ambițiile transatlantice care determină Moscova să privească treptat dincolo de Odesa, iar Washingtonul să acorde mai multă atenție și asistență Chișinăului, susținând securitatea energetică.8, infrastructură, echipament militar, toate activitățile destinate să continue indiferent de rezultatul voturilor din 2024 și 2025.
Agreabilă este opinia exprimată de Brigitta Triebel, directorul fundației politice CDU din Chișinău, Adenauer Stiftung, potrivit căreia rezultatele referendumului vor influența cursa pentru turul prezidențial; dacă Prestigiul lui Sandu a rămas intact, după cum o demonstrează cele peste 40% din voturi obținute, legarea realegerii sale de referendumul UE nu a dat roade, care forţează acum delicata artă a compromisului care vizează atragerea de voturi din tabăra pro-rusă.
Se poate afirma, așadar, că a da victoria Maiei Sandu de bună se înscrie într-un pariu sugerat de evaluări distorsionate de credințe. à la pagina în Occident, dar complet incongruent într-un Orient care nu a ezitat să recurgă la exploatare și la folosirea unor influențe care au fost întărite și de zvonita reducere a fluxurilor energetice rusești.9. Politica Moscovei este însă mai subtilă decât pare, în condițiile în care Kremlinul nu pare să urmărească o anexare a Moldovei, care să antagonizeze regiunea, preferând să joace pe exercitarea punctelor de presiune care fac Chișinăul flexibil dependent, chiar și în așteptarea alegerile parlamentari din 2025.
În prezent Moldova se află între cei suspendați, dor de Europa, fricos de reacțiile din (nu atât) vechiul dominus, supus mănușului granițelor nebuloase din cauza autoproclamatei independențe a Transnistriei rusofone; în acest sens, un scrutin incert va decide soarta țării, tot în lumina unui rezultat referendum necovârșitor care, geopolitic, se reflectă în ciocnirea dintre Rusia și blocul euro-vestic. Dacă în Occident o încetare a focului în Ucraina este considerată fezabilă până în primăvara viitoare, este și adevărat că echilibrul sticlariei politice internaționale tinde să fie perturbat de alegerile americane și de politica central-europeană, impregnată de un sentiment balcanic persistent.
Abordarea rusă constă în a câștiga timp prin menținerea Moldovei în limb și încurajarea diviziunilor interne, în lumina cooperării cu NATO și a stigmatizării Moscovei ca principală amenințare. Nu întâmplător a definit ministrul Lavrov trădători Politici moldovenești, capabile să transforme țara în următoarea Ucraina, o amenințare care nu a fost păstrată, dar care nu a atenuat presiunea care vizează încurajarea slăbiciunii statului moldovenesc, polarizării sociale, fricțiunilor cu Transnistria.
În ciuda faptului că Putin a denigrat în mod repetat Chișinăul, nu există nicio îndoială că Moscova rămâne hotărâtă să aducă Moldova în sfera sa de influență.10, datorită sprijinului politic al foarte săracei Găgăuzie, un rebel dependent în mod acceptabil de bugetul binevoitor al Republicii Moldova. Concret, deși are o pondere politică imperială specifică, Moscova nu oferă încă nimic care să compenseze cele 2,2 miliarde de euro pe care Bruxelles-ul, din 2021, i-a pus la dispoziția unei societăți moldovenești de prea multe ori inconștiente, epuizată de dificultățile economice, îngrozită de un război care este prea aproape, de imposibila căutare a unor soluții ușoare, pentru care este dispusă să schimbe suveranitatea în schimbul promisiunilor evazive rusești.
Sunt multe fronturi pentru Sandu, prea multe: un sistem judiciar de reformat, dificultatea urmăririi penale a corupției, lupta împotriva amestecului rusesc, o geopolitică care a readus în prim plan identitatea și istoria națională; toate vulnerabilitățile politice pe care electoratul, la vot, le-a asociat într-un melting pot cu partidul majoritar, PAS.
Aducerea Moldovei în UE, dar fără Transnistria, după modelul cipriot, îi privează pe separatiști de orice influență. Deși Bruxelles-ul poate lua în considerare această alternativă, este imposibil să teoretizezi măcar apartenența Chișinăului la UE în timp ce Moscova deține controlul militar asupra unei părți din teritoriul său recunoscut internațional; în plus, spre deosebire de Cipru, tertiu în cauză nu este membru NATO.
Nu există nicio îndoială că invazia ucraineană a marcat noi linii de demarcație în est, care a fost urmată de aderarea la Atlantic a Finlandei și Suediei, Belarus fiind din ce în ce mai nedistins de vecinul său moscovit. Dacă geografia politică ucraineană este în desfășurare, Moldova rămâne într-o zonă gri, în care lipsa soluțiilor pentru a face față polarizării interne și transnistrene va ține țara într-o indeterminare indezirabilă, contestată de Moscova și un Kiev interesat.
1 Declarat neconstituțional și interzis.
2 Shor s-ar fi oferit să plătească alegătorii de pe platformele de socializare pentru a-i convinge să ia anumite direcții; ar fi afirmat că ar fi deci o utilizare legitimă a banilor săi.
3 Potrivit WatchDog.MD, politica rusă a investit masiv în euro pentru a sprijini dezinformarea pe Facebook, alimentând teme precum: Occidentul va implica Moldova în conflictul din Ucraina; Rusia rămâne principala piață pentru agricultura moldovenească; Războiul hibrid este un termen inventat de guvernul Republicii Moldova pentru a respinge opoziția.
4 Potrivit Chatham House, Moscova atacă spațiul de informare publică din Republica Moldova pentru a submina coeziunea socială.
5 Nu mai puțin de 2023 de site-uri web rusești au fost blocate în 20, acțiune care a provocat proteste față de deciziile luate prin decret și fără supraveghere politică sau judiciară. Potrivit unei analize a Centrului pentru Studii Europei de Est din Stockholm, Rusia ar avea intenția să răstoarne guvernul reformist de la Chișinău, să preia controlul politic asupra Moldovei și să o împiedice să continue să se apropie de Occident și, în special, să devină o țară membră a Uniunii Europene.
6 În apropierea Chișinăului au de UE, Ursula von der Leyen a promis finanțare de 1,8 miliarde de euro.
7 Din aprilie 2023, a fost înființată Misiunea de Parteneriat Civil în Moldova (EUPM Moldova).scop pentru a consolida securitatea țării împotriva crizelor și amenințărilor hibride pentru a proteja integritatea teritorială a țării. De remarcată este recenta solicitare de protecție a Moscovei de către autoritățile autoproclamatei Republici Transnistrie din partea Guvernului Moldovei conform unor proceduri care amintesc de ceea ce s-a întâmplat cu puțin timp înainte, la 24 februarie 2022, odată cu recunoașterea rusă a republicilor separatiste din Donețk și Luhansk în Donbasul ucrainean.
8 Moldova nu este în prezent dependentă de gazul rusesc și este pe cale să-și depășească dependența de electricitatea transnistreană. Până în 2025, ar trebui creată o capacitate eficientă de transport din UE, care să permită accesul pe piața de energie electrică din România, grație energiei verzi și centralei nucleare de la Cernavodă.
9 În 2022, Gazprom, proprietarul majoritar al operatorului Moldovagaz și un furnizor monopol de gaze, a redus livrările zilnice cu o treime. Odată cu iernii care se profilează, Moldova a fost nevoită să organizeze importurile de gaze din Europa prin deturnarea aprovizionării Rusiei către Transnistria.
10 Rustam Minnekaev, comandantul adjunct al Districtului Militar Central Rus, a declarat la două luni după începerea invaziei că armata rusă, care între timp cucerise orașul ucrainean Herson, se va deplasa de-a lungul coastei până la Odesa și va fi îndepărtată din Ucraina. de la Marea Neagră pentru a se reuni cu contingentul rus în Transnistria; un plan care nu s-a materializat niciodată, având în vedere că în toamna lui 2022 armata ucraineană a reluat Hersonul, împingându-i pe ruși înapoi dincolo de Nipru.
Foto: Preşedinţia Republicii Moldova
